Un studiu recent a concluzionat că expunerea la poluarea aerului, în special în primii 10 ani de viață, ar putea juca un rol semnificativ în dezvoltarea tulburărilor psihiatrice. Cu toate acestea, nu toată lumea este convinsă de date.

Nivelurile ridicate de poluare pot crește considerabil riscul afecțiunilor de sănătate mintală.
Studiul, care apare în PLOS Biology, a folosit date din Statele Unite și Danemarca pentru a descoperi posibila legătură între poluarea mediului și tulburările psihiatrice.

Noua cercetare a descoperit că ratele de tulburare bipolară și depresie au fost mai mari în rândul celor care trăiesc în zone cu o calitate slabă a aerului.

Cercetătorii au concluzionat, de asemenea, că danezii care au trăit în zonele poluate în prima decadă de viață aveau mai mult de două ori mai multe șanse să aibă tulburări de personalitate și schizofrenie.

Cu sănătatea mintală în centrul atenției, cercetătorii sunt dornici să înțeleagă factorii care influențează dacă cineva dezvoltă sau nu o boală psihiatrică.

Există o multitudine de cauze potențiale, inclusiv genetică, precum și experiențe de viață, astfel încât nu este posibil să se excludă factorii de mediu.

În acest nou studiu, echipa a analizat mai atent modul în care un factor specific de mediu – poluarea aerului – afectează creierul și probabilitatea tulburărilor psihiatrice.

Cercetarea poluării aerului
Pentru a ajunge la concluzia lor, cercetătorii au extras din două seturi de date mari. Informațiile privind poluarea din S.U.A. provin din măsurătorile calității aerului Agenției pentru Protecția Mediului (EPA), în timp ce pentru Danemarca, cercetătorii au analizat registrul național de poluare.

EPA urmărește 87 de măsurători diferite ale calității aerului. Deși registrul danez de poluare monitorizează mai puține măsurători, acestea au o rezoluție spațială mai mare.

Echipa a analizat apoi datele medicale. Pentru S.U.A., au accesat o bază de date de asigurări de sănătate care include pretenții că peste 151 de milioane de persoane au făcut între 2003 și 2013.

Pentru Danemarca, aceștia au folosit date pentru toți rezidenții care s-au născut în țară între 1979 și 2002 și care locuiau în Danemarca la 10 ani de naștere.

Danemarca atribuie fiecărei persoane un număr de identificare unic care leagă informații din registrele naționale. Aceste informații au permis cercetătorilor să estimeze expunerea la poluarea aerului în prima decadă de viață. Cu toate acestea, cercetătorii nu au putut să fie atât de specifici cu setul de date din SUA, deoarece erau limitați la nivelul județului.

Potrivit autorilor, concluziile au arătat că poluarea aerului a avut legături cu diverse tulburări psihiatrice. Folosind înregistrările mai specifice ale Danemarcei, cercetătorii au putut să constate că creierul în curs de dezvoltare în primii 10 ani de viață ai unei persoane ar putea fi ceva mai predispus la efectele poluării aerului.

„Am emis ipoteza că poluanții ar putea afecta creierul nostru prin căi neuroinflamatorii care s-au dovedit că provoacă semne asemănătoare depresiei în studiile la animale”, spune Andrey Rzhetsky, de la Universitatea din Chicago, IL, care a condus studiul.

Biologul de calcul Atif Khan, care este primul autor al acestui studiu, comentează concluziile. El spune, “Mediul fizic – în special calitatea aerului – necesită mai multe cercetări pentru a înțelege mai bine modul în care mediul nostru contribuie la tulburările neurologice și psihiatrice.”

„Studiul nostru arată că trăirea în zonele poluate, mai ales la începutul vieții, este predictivă pentru tulburări mentale atât în ​​Statele Unite, cât și în Danemarca.”

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here