În ultima versiune a seriei noastre „Hope Behind the Headlines”, analizăm studiile vaccinului SARS-CoV-2 care au progresat cu succes și la o abordare terapeutică promițătoare pentru COVID-19: terapia cu plasma convalescentă.
Care sunt ultimele motive pentru optimism când vine vorba de cercetarea COVID-19?
Pandemia COVID-19 și-a pus amprenta asupra lumii de luni de zile, dar cercetătorii nu au economisit timp sau resurse în căutarea modalităților de a învinge noul coronavirus care provoacă această boală.
O dată la două săptămâni la Medical News Today, analizăm cele mai promițătoare descoperiri și progrese științifice în lupta împotriva SARS-CoV-2.
Anterior, am analizat noii candidați la medicamente pentru tratamentul COVID-19 și unele abordări de cercetare utile pentru oamenii de știință care studiază virusul.
În această caracteristică, vă actualizăm cu privire la evoluția unora dintre cele mai mari studii de vaccin și terapie de până acum.
Vaccinul ADN arată o promisiune la maimuțe
Într-un document de studiu apărut în Știință pe 20 mai, cercetătorii de la Harvard Medical School din Boston, MA, și alte instituții colaboratoare raportează că au obținut rezultate promițătoare cu un vaccin ADN pe care l-au testat la maches-uri rhesus.
Vaccinurile ADN sunt relativ nou-venite în domeniul cercetării vaccinurilor. Ele lucrează prin introducerea moleculelor de ADN în corp, ceea ce înseamnă să stimuleze un răspuns imun la markerii unui virus specific.
În studiul din Știință, echipa de cercetare a dezvoltat șase vaccinuri ADN diferite, având rolul de a provoca un răspuns imun împotriva proteinei spike a SARS-CoV-2 – cu alte cuvinte, proteina care permite acestui virus să infecteze celulele sănătoase.
Cercetătorii au injectat 35 machete rhesus cu diferite iterații ale vaccinului ADN și apoi le-au infectat cu noul coronavirus pentru a vedea care dintre vaccinuri au fost eficiente.
Ei au descoperit că unul dintre cele șase vaccinuri – care a codificat proteina spike de lungime întreagă – a avut un efect mai mare de protecție decât celorlalti candidați.
În timp ce maimuțele vaccinate au dezvoltat simptome ușoare în concordanță cu infecția cu SARS-CoV-2, au dezvoltat și anticorpi neutralizanți – sau moleculele care sunt capabile să recunoască și să lupte cu virusul.
Astfel, aceste maimuțe au prezentat un răspuns imun la SARS-CoV-2 care a fost similar cu cel observat la primatele non-umane și la oamenii care s-au recuperat dintr-o infecție cu noul coronavirus.
Cercetatorii au vazut, de asemenea, ca maimutele pe care le-au vaccinat aveau o incarcatura virala mai mica decat maimutele nevaccinate, in urma infectarii cu SARS-CoV-2, ceea ce sugereaza un raspuns imun mai robust in primele.
Din observațiile lor, anchetatorii concluzionează că candidatul lor la vaccin funcționează în primul rând prin inducerea unui răspuns imun rapid la expunerea individului la SARS-CoV-2.
„Cercetări suplimentare vor trebui să abordeze întrebările importante privind durabilitatea imunității de protecție și a platformelor optime de vaccin pentru un vaccin SARS-CoV-2 pentru oameni”, scrie echipa în documentul de studiu.
0 Comments