Un nou studiu constată că exercițiile fizice nu numai că provoacă oboseală musculară, dar ar putea afecta și creierul. Autorii concluzionează că supraexercitarea ne-ar putea reduce capacitatea de a lua decizii.

Un studiu recent concluzionează că exercițiile fizice intense pot afecta abilitățile cognitive.
Cercetătorii de la Hôpital de la Pitié-Salpêtrière din Paris, Franța, au descoperit că sindromul de suprasolicitare poate afecta creierul, precum și restul corpului.

Sindromul de suprasolicitare este o formă de burnout la sportivii de anduranță. Apare ca urmare a unei supraîncărcări intense de antrenament fizic.

Autorii cred că această formă de oboseală poate implica unele din aceleași circuite neuronale ca și oboseala care urmează o muncă intelectuală intensivă.

Oamenii de știință au descoperit deja că oboseala în urma efortului mental excesiv poate afecta controlul cognitiv.

Controlul cognitiv, uneori numit control executiv, se referă la capacitatea unei persoane de a-și schimba comportamentul și procesele de gândire pentru a-și atinge obiectivele.

Inducerea unei suprasarcini
O suprasolicitare de antrenament fizic duce la o scădere semnificativă a performanței fizice, deoarece sportivii experimentează un sentiment copleșitor de oboseală. Cercetătorii au vrut să testeze dacă sindromul de suprasolicitare apare în parte din oboseala neurală din creier, precum și din oboseala musculară.

De asemenea, au fost interesați dacă suprasolicitarea a afectat aceeași porțiune a creierului ca și munca intelectuală excesivă.

Grupul a recrutat 37 de sportivi competiți de anduranță masculină, cu o vârstă medie de 35 de ani. Participanții fie au continuat cu regimul lor de exercițiu obișnuit, fie au crescut antrenamentul cu 40% pe sesiune pe parcursul a 3 săptămâni.

Sportivii au participat la exerciții de ciclism în zilele lor de odihnă, astfel încât cercetătorii să le poată monitoriza performanța fizică. De asemenea, au completat chestionare care i-au întrebat despre experiența lor subiectivă de oboseală.

În cele din urmă, cercetătorii au utilizat teste comportamentale și scanări RMN pentru a evalua capacitatea cognitivă a participanților.

Evaluarea efectului
Studiul, prezentat în Biologia actuală, a arătat că peste 3 săptămâni, supraîncărcarea de antrenament fizic a dus la ca sportivii să se simtă mai obosiți și să se comporte diferit.

În testele care au evaluat alegerile economice, sportivii obosiți au avut mai multe șanse să acționeze impulsiv.

Scanările RMN au arătat că supraîncărcarea fizică a sportivilor a dus la o afectare a activării cortexului prefrontal lateral. Această zonă a creierului este responsabilă pentru controlul cognitiv de ordin superior; influențează luarea deciziilor, planificarea, inhibarea comportamentului și operațiunile motivaționale, printre alte comportamente.

Operațiile motivaționale sunt deosebit de interesante, deoarece definesc modul în care creierul procesează recompensarea informațiilor. Rezultatele acestui studiu arată că sportivii care au experimentat o suprasarcină fizică au avut mai multe șanse să acționeze impulsiv. Mai exact, au optat pentru recompense imediate, mai degrabă decât recompense care au fost mai semnificative, dar ar dura mai mult pentru a le realiza.

Autorii explică faptul că, deși antrenamentul de rezistență este în general bun pentru sănătate, în unele cazuri, acesta ar putea avea un efect neașteptat asupra creierului.

Acest studiu este primul care demonstrează că antrenamentul fizic poate induce și oboseala cognitivă.

Implicații mai largi
În lucrarea lor, autorii se întreabă dacă descoperirile lor ar putea ajuta la explicarea motivului pentru care sportivii de anduranță au o probabilitate mai mare de dopaj. Ei observă că dopajul „poate ajuta la performanța imediată, dar poate compromite realizările pe termen lung”.

Dacă supraîncărcarea de antrenament crește impulsivitatea și scade capacitatea de a rezista tentației recompenselor imediate, autorii se întreabă dacă aceasta ar putea avea consecințe importante în afara sportului.

Autorii au fost surprinși în special de faptul că atât supraîncărcarea fizică, cât și munca intelectuală excesivă afectează aceeași zonă a creierului.

Autorul corespunzător, Mathias Pessiglione, explică: „Prin urmare, această regiune a creierului a apărut ca locul slab al rețelei creierului responsabil de controlul cognitiv. Trebuie să controlați procesul automat care te face să te oprești când te doar mușchii sau articulația”.

Este demn de remarcat faptul că acest studiu a implicat doar un grup mic de participanți. Cercetătorii vor trebui să efectueze alte experimente folosind coorte mai mari pentru a evalua dacă acesta este un efect autentic.

De asemenea, deoarece oamenii de știință au recrutat doar oameni care erau în formă fizică, nu este clar dacă persoanele de la alte niveluri de fitness ar putea experimenta și acest efect.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here