Cercetătorii au știut deja că bărbații aflati în postmenopauză au un risc mai mare de a dezvolta boala Parkinson decât femeile aflate în premenopauză. Acum, un studiu recent realizat la șoareci concluzionează că estrogenul poate fi responsabil. Autorii speră, de asemenea, că estrogenul ar putea sta la baza tratamentelor viitoare.
De ce afectează Parkinson mai mulți bărbați decât femei? Răspunsul poate fi estrogenul.
Boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativă. Conform Institutelor Naționale de Sănătate (NIH), aproximativ 50.000 de persoane din Statele Unite primesc un diagnostic de Parkinson în fiecare an.
Astăzi, aproximativ 500.000 de oameni din SUA trăiesc cu boala Parkinson.
Unul dintre factorii de risc primar este vârsta înaintată, astfel încât populația îmbătrânește, numărul de cazuri de Parkinson este probabil să crească.
Înțelegerea cum și de ce se dezvoltă afecțiunea este esențială, deoarece în prezent nu există o cură.
Alfa-sinucleină și Parkinson
Motorul principal al Parkinson este o versiune mutată, mai scurtă decât cea normală a unei proteine numită alfa-sinucleină.
Această proteină se adună în interiorul neuronilor producători de dopamină, care sunt responsabili de coordonarea mișcărilor și formează structuri numite corpuri Lewit și neurite.
În timp, acumularea de alfa-sinucleină împiedică celulele creierului să funcționeze și, în cele din urmă, acestea mor. Pierderea rezultată de neuroni provoacă probleme de mișcare care sunt caracteristice pentru Parkinson, cum ar fi tremorul și rigiditatea.
Deși oamenii de știință studiază Parkinson de zeci de ani, există încă multe lacune în cunoștințele lor.
Una dintre aceste întrebări fără răspuns este motivul pentru care Parkinson apare mai devreme la bărbați și este mai frecvent la femeile aflate în postmenopauză.
Recent, un grup de cercetători de la Harvard Medical School din Boston, MA, a decis să arunce o privire atentă asupra rolului estrogenului. Și-au publicat descoperirile în revista JNeurosci.
De ce estrogenul?
Studii anterioare au identificat o relație între estrogen și boala Parkinson.
De exemplu, autorii unui studiu din 2004 care investighează riscul Parkinson și relația acestuia cu „caracteristicile de reproducere” au ajuns la concluzia că există „[o] n asociere între factorii care reduc stimularea estrogenului în viață și [boala Parkinson]”.
Alte descoperiri de-a lungul anilor au sugerat că estrogenul ar putea proteja creierul. Un studiu a recrutat femei care au suferit oforectomie, care este îndepărtarea chirurgicală a unuia sau a ambelor ovare, principala sursă de estrogen la femei.
Au descoperit că aceste femei aveau un risc crescut de declin cognitiv și boala Parkinson.
Alte studii au găsit dovezi că estrogenul ar putea ajuta la reducerea simptomelor de Parkinson. Un studiu la scară mică, de exemplu, a descoperit că dozele mici de estrogen au redus simptomele motorii la femeile aflate în postmenopauză cu Parkinson.
Deși puterile neuroprotectoare ale estrogenului devin mai bine stabilite, exact modul în care estrogenul ar putea proteja împotriva bolii Parkinson este încă un mister.
Un nou model de mouse de Parkinson
Cercetătorii de la Harvard au folosit un nou model de șoarece pentru boala Parkinson pe care au descris-o prima dată în 2018. Au tratat șoarecii cu DHED, un produs chimic care crește nivelul de estrogen din creier.
Oamenii de știință au ales această abordare, deoarece terapia cu estrogen poate avea un efect negativ asupra altor sisteme biologice. De exemplu, crește riscul de accident vascular cerebral și cancer de sân.
Cercetătorii au comparat funcția motorie a șoarecilor de sex masculin și feminin înainte și după tratament. Ei au analizat, de asemenea, cum se comporta alfa-sinucleina în creier și rata morții de neuroni.
Șoarecii de sex feminin au avut simptome mai puțin severe decât șoarecii de sex masculin, dar tratamentul cu estrogeni și-a îmbunătățit simptomele. La șoarecii de sex masculin, estrogenul a încetinit pierderea fibrelor nervoase și a îmbunătățit simptomele motorii.
Oamenii de știință au observat că estrogenul a redus acumularea de alfa-sinucleină mutată prin stimularea autofagiei, care este unul dintre mecanismele organismului pentru îndepărtarea resturilor celulare.
Printre alte modificări, ei au arătat că tratamentul DHED la șoarecii de sex masculin a crescut numărul de fibre nervoase care produc tirosină hidroxilază – această enzimă ajută la transformarea unui aminoacid în L-DOPA, un precursor al dopaminei. Ei au remarcat, de asemenea, că aceste fibre au fost mai abundente la șoarecii de sex feminin, cu sau fără tratament.
În combinație cu lucrările anterioare, aceste descoperiri consolidează ideea că estrogenul protejează împotriva bolii Parkinson.
Ei sugerează, de asemenea, că tratamentul cu estrogenul ar putea fi benefic chiar și după începerea simptomelor, ceea ce este important deoarece depistarea condițiilor neurodegenerative înainte de simptome este dificila.
0 Comments