În timp ce protejarea sănătății fizice a fost principala preocupare în primele luni de criză, aceasta plasează, de asemenea, eforturi mentale uriașe pe marile zone ale populației globale.
Organizația Națiunilor Unite a avertizat asupra suferinței psihologice provocate de pandemie si ca focarul de coronavirus riscă să provoace o criză globală de sănătate mentală globală.
Deși protejarea sănătății fizice a fost principala preocupare în primele luni de criză, aceasta plasează, de asemenea, eforturi mentale uriașe pe marile zone ale populației globale, a declarat ONU.
“După zeci de ani de neglijare și subinvestire în serviciile de sănătate mintală, pandemia COVID-19 lovește acum familii și comunități cu stres mental suplimentar”, a avertizat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, într-un mesaj video care lansează acest raport.
„Chiar și atunci când pandemia este sub control, durerea, anxietatea și depresia vor continua să afecteze oamenii și comunitățile”, a spus el.
Vârstnicii și persoanele cu afecțiuni preexistente, care sunt considerate în special la risc de virus, între timp se confruntă cu un stres crescut din cauza amenințării cu infecții.
ONU a scos în evidență încordarea mentală a oamenilor, temându-se că ei sau cei dragi vor fi infectați sau vor muri din noul coronavirus, care a ucis aproape 300.000 de oameni la nivel mondial de când a apărut pentru prima dată în China la sfârșitul anului trecut.
De asemenea, a subliniat impactul psihologic asupra unui număr mare de oameni care au pierdut sau riscă să își piardă traiul, au fost despărțiți de cei dragi sau au suferit în condiții drastice de închidere.
– „Stres cutremurător” –
“Știm că situațiile actuale, frica și incertitudinea, tulburările economice – toate cauzează sau pot provoca suferințe psihologice”, a declarat Devora Kestel, șeful departamentului de sănătate mintală și consum de substanțe al Organizației Mondiale a Sănătății, într-un briefing virtual.
Muncitorii din domeniul sănătății și primii respondenți – care operează sub un „stres extraordinar” – sunt deosebit de vulnerabili, a spus Kestel, arătând spre rapoarte care indică creșteri ale sinuciderilor în rândul lucrătorilor medicali.
O mulțime de alte grupuri se confruntă, de asemenea, cu anumite provocări psihologice provocate de criză.
Copiii fiind ținuți în afara școlii, de exemplu, se confruntă cu incertitudine și anxietate.
Vârstnicii și persoanele cu afecțiuni preexistente, care sunt considerate în special în risc de virus, între timp se confruntă cu un stres crescut din cauza amenințării cu infecție.
Și persoanele cu probleme psihologice preexistente le-ar putea vedea exacerbate, în timp ce accesul la tratamentul lor obișnuit și terapia față în față ar putea să nu mai fie posibile.
Raportul de politică a indicat o serie de studii naționale care indică faptul că stresul mental crește rapid.
Un studiu realizat în regiunea Amhara din Etiopia a arătat că 33% din populație suferă de simptome legate de depresie – „o creștere de trei ori”, înainte de pandemie.
Alte studii au indicat că prevalența stresului mintal pe fondul crizei a fost de până la 60% în Iran și 45% în Statele Unite, a spus Kestel.
Ea a arătat, de asemenea, la un studiu canadian care arată că aproape jumătate dintre lucrătorii din domeniul sănătății au spus că au nevoie de sprijin psihologic.
Brevela ONU a subliniat necesitatea ca țările să includă accesul la asistență psihosocială și îngrijiri mintale de urgență în toate aspectele răspunsului lor la pandemie.
Aceasta a cerut o creștere semnificativă a investițiilor în acest domeniu, subliniind că, înainte de criză, țările au dedicat, în medie, doar două procente din bugetele lor de sănătate publică sprijinului pentru sănătate mintală.
0 Comments