O recenzie recentă examinează relația dintre coronavirusuri și sistemul cardiovascular. Deși informațiile despre SARS-CoV-2, în mod specific, sunt rare, autorii consideră că cercetările asupra altor coronavirusuri ar putea oferi o perspectivă.
O nouă recenzie investighează coronavirusurile și sănătatea inimii.
Un tip de coronavirus numit SARS-CoV-2 provoacă COVID-19, o boală infamă pentru efectele sale asupra plămânilor și căilor respiratorii.
Cu toate acestea, după cum explică autorii celei mai recente recenzii – care figurează în jurnalul JAMA Cardiology -, infecțiile respiratorii acute „sunt declanșatoare bine recunoscute pentru bolile cardiovasculare”.
De exemplu, oamenii de știință au arătat că gripa, virusul sincitial respirator și pneumonia bacteriană pot afecta sănătatea cardiovasculară și pot crește severitatea afecțiunii. De fapt, autorii explică, „în timpul majorității epidemiilor de gripă, mai mulți pacienți mor din cauze cardiovasculare decât cauzele pneumoniei gripale”.
Deoarece înțelegerea noastră cu COVID-19 evoluează în continuare, autorii fac referire la cercetări anterioare asupra focarelor coronavirus similare, inclusiv studii care investighează sindromul respirator acut sever (SARS) și sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS).
SARS și sănătate cardiovasculară
Ca și SARS-CoV-2, oamenii de știință cred că virusul care provoacă SARS își are originea și în lilieci. În 2003, 8.096 de persoane din 29 de țări au dezvoltat SARS. După cum explică autorii, lipsa probelor face dificilă tragerea de concluzii cu privire la impactul SARS asupra sănătății cardiovasculare.
Cel mai mare studiu pe care autorii îl conturează au inclus doar 121 de persoane cu un diagnostic SARS.
Autorii studiului din 2006 au concluzionat: „La pacienții cu SARS, complicațiile cardiovasculare, inclusiv hipotensiunea și tahicardia [o bătăi cardiace anormal de rapide], au fost frecvente, dar de regulă auto-limitante. […] Cu toate acestea, numai tahicardia a persistat chiar și atunci când terapia cu corticosteroizi a fost retrasă. ”
După cum explică autorii celei mai recente analize, majoritatea dovezilor de complicații cardiovasculare asociate cu SARS sunt fie anecdotice, fie din studii la scară mică.
MERS și sănătate cardiovasculară
MERS rezultă din alt coronavirus, din nou, aparent originar din lilieci. Epidemia a început în Arabia Saudită în iunie 2012. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), până în 2019, au existat aproape 2.500 de cazuri confirmate și peste 850 de decese în 27 de țări.
Dovada factorilor cardiovasculari pentru MERS pare a fi chiar mai dificil de găsit decât în cazul SARS. Cu toate acestea, o analiză a 637 de persoane cu un diagnostic de MERS a oferit o perspectivă.
Cercetătorii au descoperit că bolile cardiace erau prezente la 30% dintre persoanele care au luat parte la proces.
Desigur, acest lucru nu înseamnă neapărat că MERS provoacă probleme cardiovasculare. În schimb, s-ar putea indica că persoanele cu aceste afecțiuni existente aveau mai multe șanse să dezvolte simptome ale MERS sau mai puțin capabile să combată infecția.
Dar COVID-19?
Se pare că persoanele cu o sănătate cardiovasculară slabă sunt mai predispuse la simptome mai grave de COVID-19. De exemplu, într-un studiu care a implicat 44.672 de persoane cu COVID-19 în China, 4,2% aveau boli cardiovasculare.
Cu toate acestea, acești indivizi au reprezentat 22,7% din toate cazurile fatale, oferind o rată de fatalitate a cazurilor de 10,5%.
În acest context, rata de fatalitate a cazului descrie proporția de persoane cu COVID-19 care au murit în acest grup de persoane. Ca o comparație, rata mortalității cazurilor pentru persoanele cu diabet a fost de 7,3%, iar pentru cei cu afecțiuni respiratorii cronice, a fost de 6,3%.
Un studiu mai mic, tot în China, a inclus 99 de persoane cu COVID-19. Cercetătorii au descoperit că 40% dintre aceste persoane aveau boli cardiovasculare sau cerebrovasculare existente.
Într-un alt studiu retrospectiv pe 150 de persoane cu COVID-19, sănătatea cardiovasculară a părut să influențeze rata mortalității. Rezultatele au arătat că niciuna dintre cele 82 de persoane care au supraviețuit nu au avut boli cardiovasculare, dar 13 din cei 68 care au murit nu au avut boli cardiovasculare.
0 Comments